luni, 14 decembrie 2020

O haină sau un pahar de apă*

,,Doamne , eu sunt un nimeni şi un nimic în această lume, Tu eşti tot ceea ce am eu, Tu eşti Raiul meu, Tu eşti Împărăţia mea Cerească, Tu eşti Viaţa mea veşnică, Adevărul meu veşnic, Dreptatea mea veşnică. Toate acestea mi le dai şi eu sunt al Tău.” (Cuviosul Părinte Iustin Popovici)*



Într-o noapte rece, un un om mai înstărit a întâlnit un biet bătrân, afară.
L-a întrebat:
"Nu simți că este frig afară și nu porți nici un palton"?
Bătrânul a răspuns:
"Nu am, dar m-am obișnuit cu asta".
i-a răspuns:
"Așteaptă-mă. Am să intru acum în casa mea și am să-ți aduc unul.
" Bietul bătrân a fost atât de fericit și a spus că îl va aștepta.
Bărbatul a intrat în casă , a luat haina , însă vorbind l-a telefon a uitat pe bătrân.
Dimineața, și-a amintit de acel biet bătrân și a ieșit să-l caute, dar l-a găsit mort din cauza frigului.
Lângă bătrân era lăsat un text plin de brumă :
"Când nu aveam haine calde, am avut puterea de a lupta cu timpul rece, pentru că eram obișnuit cu asta, dar când mi-ai promis că mă vei ajuta, m-am atașat de promisiunea ta și asta mi-a luat puterea de a rezista."
Nu promite nimic, dacă nu-ți poți păstra promisiunea.
S-ar putea să nu însemne nimic pentru tine, dar ar putea însemna TOTUL pentru altcineva, chiar viața!

duminică, 13 decembrie 2020

CANOANELE ICOANEI

,,Doamne , eu sunt un nimeni şi un nimic în această lume, Tu eşti tot ceea ce am eu, Tu eşti Raiul meu, Tu eşti Împărăţia mea Cerească, Tu eşti Viaţa mea veşnică, Adevărul meu veşnic, Dreptatea mea veşnică. Toate acestea mi le dai şi eu sunt al Tău.” (Cuviosul Părinte Iustin Popovici)

Sursa :
CANOANELE ICOANEI, au fost puse de Sfântul Duh prin părinţii şi pictorii sfinţi ai Bisericii, fără de care o imagine cu subiect religios nu se poate numi icoană, şi cine nu le respectă se „izbeşteˮ de însăşi Duhul Sfânt! Pentru că lumea a fost creată de Dumnezeu la modul iconic şi am căzut din iconicitatea ei, este imperativ să ne cunoaştem credinţa Ortodoxă şi din perspectiva adâncimilor iconografiei bizantine, spuse de această dată prin gura părintelui prof. Constantine Cavarnos:
„Iconografia bizantină este o artă sacră, este arta duhovnicească în esenţă şi în aspiraţie. Această artă este religioasă nu numai în conţinut, ci şi ca modalitate de expresie. Există opere de artă cu subiect religios dar secularizate ca expresie artistică, cu duh lumesc. În arta bizantină persoanele sfinte sunt redate frontal, fiind puse în relaţie directă cu privitorul sau închinătorul, şi mai ales pentru că în icoană chipul este cel mai important, el fiind considerat oglinda sufletului, a tainei persoanei. Arta bizantină nu pune in evidenţă ce este urât sau ce nu este sfânt, acestea fiind periferice şi lipsite de frontalitate. Descrierea veşmintelor, ca dealtfel, a trupului sau întregii compoziţii iconografice, nu este naturalistă, faldurile neluând forma trupului uman. Deşi faldurile sunt proporţionale cu masa membrelor trupului (braţe, picioare), ele sunt reprezentate prin forme geometrice: triunghiuri, dreptunghiuri, ovaluri, linii paralele. Acest mod de transfigurare cromatică vizuală face parte din strădania generală a artei iconografice tradiţionale, de a fi artă duhovnicească, artă anagogică, înălţând gândul privitorului de la lumea naturală, materială, la Împărăţia Duhului. Iată câteva caracteristici, canoane sfinte, ale modului iconic transfigurator, de sorginte bizantină.
Perspectiva inversă:

Pictura naturalistă utilizează perspectiva naturală, aşa cum apare ea vederii noastre, ca dimensiune, distanţă relativă şi poziţie, astfel că într-o pictură naturalistă, punctul de fugă se află în fundal, se îndepartează în raport cu creşterea distanţei. Iconografia bizantină însă, adoptă procedeul opus, răstoarnă realitatea aducând punctul de fugă în proximitatea privitorului, în planul cel mai apropiat lui, vrând să descopere faptul că, Dumnezeu este cel care vine la noi şi nu noi ne ducem către Dumnezeu!
Perspectiva psihologică:
Aceasta implică lărgirea figurii principale, pentru a-i scoate în evidenţă importanţa şi a o plasa în centrul compoziţiei.

Suspendarea timpului:

În icoană, evenimentele, persoanele, care au trăit în momente istorice diferite, sau persoane care au trăit la distanţe diferite dar în acelaşi timp, pot fi reprezentate ca şi când au fost petrecute simultan.
Alte trăsături importante cu puterea de canon, ale iconografiei bizantine, mai sunt:
- Simplitatea, adică evitarea complexităţii inutile în icoană, a tot ce este superfluu, evitarea teatralităţii;
- Claritatea, se referă la forma clar desenată sau pictată, cu contururi precis definite. În icoană, claritatea se realizează cu ajutorul liniilor trasate ferm şi prin utilizarea culorilor contrastante, nuanţele închise şi deschise fiind aşezate unele lângă altele. Se evită forma neclară, disproporţionată, cu excepţia cazurilor ce servesc unui anumit scop, cum ar fi evidenţierea urâţeniei, a răului, a diavolilor…
- Măsura sau rezerva, se observă în evitarea gesturilor energice, exagerate, cât şi a expresiei vagi. Se poate arăta şi prin evitarea culorilor ţipătoare sau prea şterse;
- Graţia, priveşte mai ales postura şi gesturile figurilor, persoanelor, vizibilă mai ales printr-o uşoară alungire a trupului, a mâinilor;
- Greutatea, opusul graţiei, este folosită rar, pentru a se exprima o anumită stare interioară a figurilor reprezentate sau o anumită patimă;
- Simetria sau echilibrul, este prezentă în toate compoziţiile, adică ceea ce este înfăţişat în partea dreaptă a icoanei este echilibrat prin ceea ce apare descris în partea stângă;
- Principiul adecvării, apare în toate icoanele bizantine, şi prin acesta se înţelege, că se evită tot ceea ce nu se potriveşte reprezentării unui anumit eveniment sau a unei persoane;
Cele şase caracteristici, simplitatea, claritatea, măsura, graţia, simetria şi adecvarea, contribuie la exprimarea eficientă şi potrivită a etosului lăuntric al persoanelor sfinte înfăţişate, a frumuseţii lor lăuntrice duhovniceşti.
- Hieratismul, ceea ce deosebeşte arta bizantină de cea clasică, este calitatea hieratică, adică solemnitatea duhovnicească, sfinţenia, care emană din chipurile persoanelor sfinte".

vineri, 20 noiembrie 2020

Ce sunt icoanele?

,,Doamne , eu sunt un nimeni şi un nimic în această lume, Tu eşti tot ceea ce am eu, Tu eşti Raiul meu, Tu eşti Împărăţia mea Cerească, Tu eşti Viaţa mea veşnică, Adevărul meu veşnic, Dreptatea mea veşnică. Toate acestea mi le dai şi eu sunt al Tău.” (Cuviosul Părinte Iustin Popovici





Icoanele, asa cum vedem din etimologia cuvântului (– imagine în oglindă, reprezentare vie), sunt imagini, reprezentări fie ale lui Dumnezeu în Treime, fie ale Mântuitorului Iisus Hristos, fie ale sfintilor sau ale îngerilor. Ele împodobesc bisericile si casele noastre, nu doar datorită caracterului lor estetic, ci si caracterului lor liturgic - pentru că, fiind imagini sacre, ne dau sentimentul real al prezetei lui Dumnezeu sau a sfântului reprezentat în icoană.

Prin intermediul icoanelor, oamenii contemplă Împărătia lui Dumnezeu si intră într-un dialog direct cu divinitatea, căci asa cum afirma Părintele Dumitru Stăniloae, „icoana reprezintă o veritabilă fereastră prin care omul si Dumnezeu se pot privi fată în fată”.

Pentru că sunt reprezentări ale unor persoane sfinte, ele nu sunt realizate oricum, ci după criterii precise, impuse nu atât de regulile artei si ale culturii, cât de doctrina bisericii. Aceste criterii sunt cuprinse în asa numitele Erminii ale picturii, care ne arată cum trebuie zugrăvite diferite scene iconografice sau chipuri sfinte.

În iconografie, accentul nu cade asupra personalitătii artistului, ci asupra chipului sfântului, căutându-se a se exprima cât mai bine semnificatia evenimentului pictat. Aceasta se întelege si dacă tinem cont de faptul că icoanele exprimă în mod vizibil, cu ajutorul culorilor, Cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce a făcut ca în decursul veacurilor icoana să mai fie numită si Biblie a nestiutorilor de carte.









Icoanele, așa cum vedeIcoanele, așa cum vedem din etimologia cuvântului (εἰκών– imagine în oglindă, reprezentare vie), sunt imagini, reprezentări fie ale lui Dumnezeu în Treime, fie ale Mântuitorului Iisus Hristos, fie ale sfinților sau ale îngerilor. Ele împodobesc bisericile și casele noastre, nu doar datorită caracterului lor estetic, ci și caracterului lor liturgic - pentru că, fiind imagini sacre, ne dau sentimentul real al prezenței lui Dumnezeu sau a sfântului reprezentat în icoană.
Prin intermediul icoanelor, oamenii contemplă Împărăția lui Dumnezeu și intră într-un dialog direct cu divinitatea, căci așa cum afirma Părintele Dumitru Stăniloae, „icoana reprezintă o veritabilă fereastră prin care omul și Dumnezeu se pot privi față în față”.
Pentru că sunt reprezentări ale unor persoane sfinte, ele nu sunt realizate oricum, ci după criterii precise, impuse nu atât de regulile artei și ale culturii, cât de doctrina bisericii. Aceste criterii sunt cuprinse în așa numitele Erminii ale picturii, care ne arată cum trebuie zugrăvite diferite scene iconografice sau chipuri sfinte.
În iconografie, accentul nu cade asupra personalității artistului, ci asupra chipului sfântului, căutându-se a se exprima cât mai bine semnificația evenimentului pictat. Aceasta se înțelege și dacă ținem cont de faptul că icoanele exprimă în mod vizibil, cu ajutorul culorilor, Cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce a făcut ca în decursul veacurilor icoana să mai fie numită și Biblie a neștiutorilor de carte.m din etimologia cuvântului (εἰκών– imagine în oglindă, reprezentare vie), sunt imagini, reprezentări fie ale lui Dumnezeu în Treime, fie ale Mântuitorului Iisus Hristos, fie ale sfinților sau ale îngerilor. Ele împodobesc bisericile și casele noastre, nu doar datorită caracterului lor estetic, ci și caracterului lor liturgic - pentru că, fiind imagini sacre, ne dau sentimentul real al prezenței lui Dumnezeu sau a sfântului reprezentat în icoană.
Prin intermediul icoanelor, oamenii contemplă Împărăția lui Dumnezeu și intră într-un dialog direct cu divinitatea, căci așa cum afirma Părintele Dumitru Stăniloae, „icoana reprezintă o veritabilă fereastră prin care omul și Dumnezeu se pot privi față în față”.
Pentru că sunt reprezentări ale unor persoane sfinte, ele nu sunt realizate oricum, ci după criterii precise, impuse nu atât de regulile artei și ale culturii, cât de doctrina bisericii. Aceste criterii sunt cuprinse în așa numitele Erminii ale picturii, care ne arată cum trebuie zugrăvite diferite scene iconografice sau chipuri sfinte.
În iconografie, accentul nu cade asupra personalității artistului, ci asupra chipului sfântului, căutându-se a se exprima cât mai bine semnificația evenimentului pictat. Aceasta se înțelege și dacă ținem cont de faptul că icoanele exprimă în mod vizibil, cu ajutorul culorilor, Cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce a făcut ca în decursul veacurilor icoana să mai fie numită și Biblie a neștiutorilor de carte.

miercuri, 8 iulie 2020

Icoana Bunei Vestiri din Ustiug este prăznuită pe 8 iulie.




Aceasta este icoana înaintea căreia Sfântul Procopie cel Nebun pentru Hristos (†1303) s-a rugat cu ardoare pe 25 iunie 1290, pentru izbăvirea orașului Ustiug de mânia lui Dumnezeu.

Icoana a fost zugrăvită de un iconograf din Novgorod în perioada în care orașul era sub conducerea Sfântului Cneaz Vsevolod Gabriel (prăznuit pe 11 februarie).

În anul 1567, pe când Mitropolitul Filip (prăznuit pe 9 ianuarie) păstorea ca Mitropolit al Moscovei și al Întregii Rusii, sfânta icoană a fost mutată de la Ustiug la Moscova și așezată în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kremlin, unde a rămas până la închiderea catedralei.

În anul 1918, după ce Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin a fost închisă, icoana a fost dusă la Muzeul Național de Istorie. În anul 1920, icoana a fost transferată la Comisia pentru Conservare și Restaurare a Monumentelor de Artă Veche, unde, după ce a fost scoasă din ferecătură, a fost restaurată.

În anul 1930, icoana Bunei Vestiri din Ustiug a fost mutată la Galeria Tretiakov, loc unde se află și în momentul de față.

vineri, 1 mai 2020

TOTUL DESPRE ICOANE: De ce aprindem candela înaintea icoanelor





TOTUL DESPRE ICOANE: De ce aprindem candela înaintea icoanelor:         În primul rând – deoarece credinţa noastră este lumină. Hristos a spus : „Eu sunt lumina lumii“ (Ioan 8: 12) . Cande...


Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

luni, 23 martie 2020

OMUL, VIATA ACTUALA si VIATA VESNICA


Bucuria mea, VIATA, este cel mai de pret dar al lui Dumnezeu, dat noua oamenilor, pentru a ne curati sufletele de mizeria pacatelor si sa ne pregatim prin Iisus Hristos pentru a primi VIATA VESNICA (fericirea vesnica). "OMUL, este o fiinta creata de Dumnezeu din iubirea Lui cea nemarginita, om caruia i-a fost pusa in fata rasplata si osanda, calea cea stramta si calea cea larga, Raiul si iadul, si, lasat sa aleaga. Dumnezeu il indeamna mereu sa aleaga mantuirea sufletului, prin smulgerea din pacat. Dar diavolul vrajmas, ii suceste mintea omului si-i impietreste inima, spre pierde și ai nimici sufletul" (Valeriu Gafencu). 

VIATA VESNICA, (viata viitoare) va fi o duminica fara de sfarsit, o lumina fara asfintit, in care Dumnezeu va fi totul in toate. VESNICIA, nu este in nici-un fel supusa vreunui ceasornic, nici amenintata de venirea serii, fiindca ziua ei este fara sfarsit, fiind neinserata, dupa cum frumos se exprima in cartile noastre de slujba: ZIUA CEA NEINSERATA A IMPARATIEI.                                                                                                                                                Preot Ioan 🛎.

duminică, 22 martie 2020

Să nu spui Tatăl nostru



DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

luni, 16 martie 2020

DARUIESTE O ICOANA DIN SUFLET!


            ICOANA este Chipul lui Dumnezeu pe pamant, si este poarta noastra catre ceruri.


De cele mai multe ori dorim sa rasplatim iubirea celorlati cu ceva la fel de valoros. Si ne intrebam, ce sa le daruim ca sufletul nostru sa fie mereu alaturi de ei.
DARUIESTE O ICOANA DIN SUFLET!

-Atunci cand daruiesti o icoana daruiesti o parte din energia ta pozitiva, gandurile tale bune si dragostea pentru cel care o primeste. Iar acesta va dobandi astfel o icoana pentru sufletul sau ce o va purta cu el toata viata si ii va fi aducatoare de liniste, pace, dragoste, ajutor si binecuvantare, toate darurile Duhului Sfant.

Incearca insa sa daruiesti o icoana

ICOANA un cadou DIN SUFLET pentru UN SUFLET DRAG!


Cel ce crede, se teme;
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Incercarile te fac mai puternic
Durerile mai uman
Esecurile mai umil
Dar toate te-ntaresc.
Cine a trecut prin toate astea ,
Si n-a-nvatat nimic
Se poate spune c-a trait degeaba...

Cugetarile Cuviosului Parinte Vichentie Malau,



Cugetarile Cuviosului Parinte Vichentie Malau,scrise cu mana sfintiei sale pe stranile Paraclisului "Adormirea Maicii Domnului" din Manastirea Secu.

1. Omul rau este cu adevarat rau cand se preface ca este bun.
2. O constiinta fara Dumnezeu este ca un tribunal fara judecatori.
3. A nu te mania niciodata este semn de mare intelepciune.
4. Mania este o scurta nebunie.
5. Lenesul este frate cu cersetorul.
6. Durerea este o invatatura.
7. Trandavia este mama tuturor pacatelor.
8. In anii durerii am invatat sa ma rog.
9. A ponegri pe altul este cea mai mare crima.
10. Altora sa ierti intodeauna,tie niciodata.
11. Din faptele tale vei fi judecata sluga vicleana.
12. O camera fara carti este ca un trup fara suflet.
13. Acela ce stie sa induioseze stie tot.
14. Nimic nu e mai liber ca cugetarea.

Cinstirea sfintelor icoane ...



Sfantul Vasile cel Mare zice ca cei care se inchina sfintelor icoane, inchinaciunea lor este primita de Dumnezeu ca si cand ar fi fata catre fata; caci cinstea pe care o dam icoanei se muta la chipul pe care-l reprezinta. Sfintele icoane au puterea de a inalta pe om cu mintea si cu sufletul mai presus de cele pamantesti si a-l transforma intr-un inchinator adevarat al dumnezeirei; aceasta pentru ca icoanele, fiind sfinte, ii inspira omului curatie, sfintenie, pace, mila, dreptate si il sustrage pe om de la desertaciunile lumii, ii sfinteste mintea.
Cei ce nu cinstesc sfintele icoane nu se numesc crestini adevarati; caci crestinii ortodocsi trebuie sa aiba in casa sfintele icoane, precum si sfanta cruce si sa faca cruci pe fetele lor ca o pecetluire cu semnul lui Hristos. Prin cinstirea sfintelor icoane si semnul sfintei Cruci, ne deosebim de toti necredinciosii. Cine ar putea sa spuna ca sfintele icoane ar cauza un rau cuiva sau l-ar impinge la vreo nelegiuire? Cum ar putea sa se supere Dumnezeu pe noi ca le cinstim, ca le veneram, ca le admiram, cand ele ca o carte ne arata evanghelia in culori?!
Cand privesti pe Iisus rastignit pe Cruce, imediat te gandesti la suferintele Lui, la jertfa Lui, pentru mantuirea noastra. Cand privesti nasterea Lui, Bethleemul, vezi si-ti imaginezi umilinta, smerenia Lui, vezi pe Fecioara cu dragostea ei de mama. In alta parte vedem Invierea din mormant, in alta parte Cina cea de Taina, Botezul lui Iisus, vindecarile si minunile cele mai presus de fire care sunt imagini colorate dupa Sfanta Scriptura si care au fost folositoare intotdeauna crestinilor pana in zilele noastre; pe drept cuvant au fost numite Biblia nestiutorilor de carte.
Iata de ce nimeni sa nu se lipseasca de acest dar mare, si fiecare crestin sa aiba in casa sfinte icoane si sa le cinsteasca cum se cuvine. Fiecare sa se roage cu frica si cu credinta, sa aprinda candela in fata icoanelor, sa le tamaieze, caci chipurile care sunt pictate, fiind sfintite, sunt vii prin lucrarea Sfantului Duh. Crestinii care nu au icoane sa nu astepte sa le dea altii de pomana, ca poate nu vor mai primi niciodata. A mai scos diavolul o vorba prin lume ca nu e bine sa cumperi icoana; dimpotriva, sa aveti ambitie sa va cumparati fiecare icoana cea mai frumoasa si mai scumpa si s-o asezati la loc de cinste in partea de rasarit a camerei, in locul cel mai curat.
Sa faceti metanii inaintea lor, sa le sarutati cu drag, caci cu ce cinste va cinsti omul sfintele icoane, sfanta Biserica, Sfanta Cruce si persoanele bisericesti, cu aceeasi cinste va fi primit la iesirea sufletului de Dreptul Judecator. Cu cinste sa purtati medalioane la gat, cruciulite; sa nu le duceti in locuri spurcate unde este batjocorit numele lui Dumnezeu.

vineri, 24 ianuarie 2020

DARUIESTE O ICOANA DIN SUFLET!



ICOANA este Chipul lui Dumnezeu pe pamant, si este poarta noastra catre ceruri.

De cele mai multe ori dorim sa rasplatim iubirea celorlati cu ceva la fel de valoros. Si ne intrebam, ce sa le daruim ca sufletul nostru sa fie mereu alaturi de ei.
DARUIESTE O ICOANA DIN SUFLET!

-Atunci cand daruiesti o icoana daruiesti o parte din energia ta pozitiva, gandurile tale bune si dragostea pentru cel care o primeste. Iar acesta va dobandi astfel o icoana pentru sufletul sau ce o va purta cu el toata viata si ii va fi aducatoare de liniste, pace, dragoste, ajutor si binecuvantare, toate darurile Duhului Sfant.

Incearca insa sa daruiesti o icoana

ICOANA un cadou DIN SUFLET pentru UN SUFLET DRAG!

Cel ce crede, se teme;
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

BIBLIA ORTODOXĂ